E greu de categorizat acest local. Sora cea mai mica a familiei (dupa cluburile Janis si My Way) ocheste atragerea multilaterala si non-stop a clientilor.
Intr-o cladire pe atatea nivele poti gasi nivelul tau.
Parterul/subsolul e pt cei infometati, la primul etaj se aduna cei care nu-si pot opri picioarele din miscare, la urmatorul nivel sunt asteptati cei care se pretind intelectuali si vor sa absoarba literatura/muzica live. Povestea merge mai departe catre ceaune si posibile terase, pentru cei care au reusit sa se opuna tentatiilor de pe drum.
Recomand: studentilor, fostilor studenti, fanilor Vama Veche, amatorilor shisha, tuturor care prefera soul in loc de glamour.
Gen de muzica: cam ce s-a auzit vara prin Vama Veche. Nu doar la Stuf;)
Conacul este la cateva minute de Deva, destul de aproape de natura si suficient de departe de civilizatie. Nu va lasati inselati de denumirea 'pensiune'.
M-a impresionat amenajarea interioara, a carei gust si calitate n-o mai gasesti in nici o pensiune din tara asta.
Preparatele bucatariei satisfac orice exigenta. Colectia de vin ma asteptam sa fie ceva mai colorata, dar macar ce se gaseste este de calitate.
Va recomand: Serviti cafeaua de dimineata pe terasa admirand caii care se joaca in peisajul superb de la Archia.
Depaseste limitele unei simple cafenele. In momentul in care intri te ia senzatia ca ai intrat intr-o casa de papusi a unei printese din secolul trecut. Culorile gingase de pastel, mobilierul fin curbat si mesele cu blat de sticla care parca ar pluti in aer, toate decupate din povesti si vise.
Au niste prajituri extraordinare, va recomand 'carrot&orange cake', care e ceva fenomenal. Cafele de n+1 feluri (latte+sirop=o combinatie doar pt amatorii de dulceee). Meniul te va seduce pentru o escapada pe taramul dulciurilor oricum:)
Nu este alcool si nu se fumeaza! Si totusi nu este un loc al bigotismului ci o oaza a linistii. Sa te poti opri si te intreba: Quo vadis? (unde mergi?)
Pentru alte opinii si niste poze reusite va recomand urmatorul link:
http://aproapealb.wordpress.com/2009/10/19/quo-vadis-cafe-cluj-napoca/